Cand eram mica imi doream mult de tot, era like my ultimate dream, sa fiu vanzatoare la librarie. Asta pentru ca, bineinteles, doamna vanzatoare este stapana absoluta a tuturor cartilor si jucariilor :) Optiunea doi era vanzatoare la cofetarie... v-ati prins deja care era logica in treaba asta. Tot cand eram mica imi placea la nebunie sa merg in piata cu bunica mea si sa vindem legume si fructe. Apoi, cand n-a mai fost bunica, mergeam singura cu mere sau cu varza din care tot mereu aveam roade bogate la tara. Imi placea! Era magie curata, sa stai acolo cu merele tale minunate si sa te uiti la toti oamenii care trec prin fata tarabei tale. Unii se uita, altii intreaba, altii cumpara. Ce poti sa-ti doresti mai mult? :))
Anywayz, incepand de maine ma duc cu rasaduri in piata! Rasadurile semanate si ingrijite cu drag de frate-meu Ionut in solarul cel nou. Tineti-mi pumnii sa le vindem pe toate!
Intre timp va las in compania unui documentar pe care l-am descoperit de curand: I AM
Si apoi abia astept sa revin pe blog pentru ca am a va povesti ceva ;)
Puuuu u!
supces! să plece liniştite în lume, toate toate! sunt mîndră de tine! şi pe mine mă încînta treaba asta cu joaca de a vînzătoarea! e magnific faptul că dintotdeauna am primit semne despre cine suntem de fapt. şi magnific e şi că după mulţi ani de ocolişuri, ajungem tot acolo. :) pupez pe tine!
RăspundețiȘtergeresupscriem si noi la supces, caci iti dorim!
RăspundețiȘtergeresa plece fericite si infloritoare rasadurile purtatoare de rod, iar tie sa ti se intoarca rodul de o mie de ori. si tu da-l mai departe!
c
MInunica noastra de Teo (asta ca sa o citez pe o alta minunica ce a zis asa :),
ȘtergereCe s-a mai intamplat cu tine, rasadurile si noutatea sau vestea pe care voiai sa ne-a zici?
Love you mult ha ha ha si nu e neaparat nevoie sa scri un articol intreg ca stiu ca uneori nu simtim sa scriem asa, dar, de curiozitate, mai zine si nou ce s-a intamplat, eventual si aici ca raspuns.
Pupici cu sclipici
The Secret